ÁRVAY József

ÁRVAY József (n. 28 iun. 1916, Brașov – m. 16 ian. 1975, Sfântu Gheorghe, județul Covasna), lingvist, istoric. Şi-a făcut studiile universitare la Cluj, unde îşi începe cariera la Inst. de studiul lingvisticii a Universității din Cluj. A fost profesor asociat la facultate între 1940-1944. În această perioadă a redactat studii privind denumirile populare ale formelor de relief din Ţara Bârsei şi Călata, județul Cluj, studii apărute în anul 1942 şi în 1943 în anuarul Magyar Népnyelv [Limba populară maghiară]. A publicat studii de mai mică amploare şi în Erdélyi Múzeum. Începând cu anul 1945 este director la Muzeul şi Arhivele din Sfântu Gheorghe, din 1947 a fost profesor de liceu, iar din 1953 până în 1975 directorul filialei Arhivelor Statului din Sfântu Gheorghe. A fost director la şcoala din Cernatu (Săcele), apoi profesor de limba maghiară la Şcoala profesională textilă din Sfântu Gheorghe. La Arhivele Statului în arhiva familiei Apor a descoperit jurnalul lui Kemény Zsigmond, despre care se credea că se pierduse. A avut preocupări privitoare la istoriografia locală a ţinutului Trei Scaune, publicând articole pe această temă în periodicele Népi Egység, Előre, Korunk, Megyei Tükör şi Aluta. A pregătit pentru publicare autobiografia lui Bajkó Elek sub titlul A vándor huszár (Husarul călător).

OperaSzáz éves házi gyógyszerész, în Pásztortűz, 7, 1942, p. 313-314; A térszíni formák nevei a barcasági Hétfalu helyneveiben, Kolozsvár, 1942; A barcasági csángó Hétfalu helynevei (Toponimia Săcelelor din Ţara Bârsei), Kolozsvár, 1943 [lucrarea cuprinde denumiri de locuri, iar în introducere analizează, pe baza unei bibliografii ample, istoria ceangăilor din cele şapte sate], 247 p. + 1; A térszíni formák nevei Kalotaszegen, Kolozsvár, 1943; Egy székely paraszt emlékiratai, în Korunk, 8, 1957, p. 1117-1120; Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének nyolcvanadik évfordulójára. Könyvismertető, în Revista Arhivelor, 1, 1958, p. 336-338; Două documente privitoare la activitatea emigranţilor poloni în Moldova în anul 1848, în Revista Arhivelor, 1, 1960, p. 183-193; Az új mundur – Bajkó Elek kiadatlan önéletírása, în Előre, 7 iul. 1968; Parasztmozgalmak Háromszéken 1848 nyarán, în Előre, 1 aug. 1968; Az első háromszéki nyomda és hírlap, în Aluta, 1969, p. 191-216; Váradi József és Bartalis Ferenc, în Aluta, 1969, 1, p. 169-192; Az első háromszéki nyomda és hirlap, în Aluta, 1970, 2, nr. 1, p. 191-216; Komandó – 1936, în Megyei Tükör, 21, 28 mart. şi 4 apr. 1971; A komandói faipari munkások 1936 évi sztrájkja, în Aluta, 1971, p. 79-85; A köpeci bányászok 1929 évi sztrájkja, în Megyei Tükör, 26 şi 31 mart., 2 apr. 1971; Zalánpatak 1814-1824, în Megyei Tükör, 12 sept. 1971; Aplicarea sistemului claselor numerelor de bază în arhiva Comitatului Trei Scaune, în Revista Arhivelor, nr. 1, 1972, p. 41-53; Lucrări în manuscris – IskolamesterekA széki helynevekA gyergyói-medence történeti és jelenkori helyneveiNyikó-menti személynevek; a pregătit pentru publicare autobiografia lui Bajkó Elek sub titlul A vándor huszár (Husarul călător).

ReferinţeKemény Zsigmond Naplója, redactor Benkő Samu, 1966, 209; A Kommandói faipari munkások 1936 évi sztrájka, în Aluta, 1971, 3, p. 79–85; Csia Ernő, Dr. Árvay József (1916-1975), în Aluta, Muzeul Sfântu Gheorghe, 6-7, 1974-1975, p. 401-402; Benkő Loránd, Emlékezés Árvay József, în Magyar Nyelv, 1975; Imreh István, Emléksorok a levéltárosról, a helytörténészről, în Utunk, nr. 20, 1975, p. 2; Imreh István, Erdélyi hétköznapok, București, Kriterion, 1979, p. 261, 263, 290, 297, 320; Romániai Magyar Irodalmi Lexikon, București, 1981, volumul I, p. 100-101; Szabó Sámuel, Brassói írói kisszótár, în Brassoi Lapok, nr. 16 mart. 1984, p. 5; Révai Új Lexikona, volumul I, Szekszárd, Babits Kiadó, 1996, p. 660.

Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.