ALBU Corneliu

ALBU, Corneliu (n. 20 febr. 1906, com. Drăuşeni, județul Brașov – m. 1992, Cluj?), istoric, publicist. A urmat şcoala primară în com. natală, apoi primele două clase ale Liceului Dr. I. Meşotă (1919-1921). La terminarea liceului se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, după absolvirea căreia a lucrat în redacţiile ziarelor Patria din Cluj şi la Zorile, A.B.C., Timpul şi Argus din București. Colaborează la revista Hyperion, O lume nouă, Societatea de mâineCaleidoscopSteaua, toate din Cluj, Progres şi cultură (Târgu Mureş), Tomis (Constanţa), Ecoul (Bistriţa), Familia (Oradea), Foaia noastră (Budapesta), precum şi la revistele bucureştene Flacăra, Colocvii, Cadran, Contemporanul, România Literară, Forum, Manuscriptum, Secolul XX, Magazin istoric. A fost membru al societăţii Ovidianum din București şi a făcut parte din „Association d’histoire comparative des institutions et de droit. Recherches sur l’institutions et du droit’’ din București. Conduce cenaclul Elena Văcărescu şi este membru al cenaclurilor literare G. Călinescu, G. Bacovia, V. Cârlova, I. Creangă, C. Pavelescu* ş. a. Se numără printre fondatorii revistelor Utopia, Gazeta ilustrată, O lume nouă, toate din Cluj şi Transilvania Noastră din București. Desfăşoară o remarcabilă activitate de cercetare a istoriei medievale şi moderne a românilor. Scriind despre una din lucrările sale, monografia închinată lui Al. Papiu Ilarian, V. Netea considera că reprezintă „nu numai o operă de admiraţie pentru un mare luptător, ci totodată una de pasionată erudiţie, de necontestată importanţă istoriografică”. Corneliu Albu este nu numai un istoric, ci totodată şi un înzestrat condei literar. Reeditarea, pentru a cincea oară, a Peregrinului transilvan de Ion Codru-Drăguşanu*, constituie pentru autor şi un motiv de a stabili itinerarul călătorului din veacul trecut.

OperaPeregrinul transilvan. Un nedreptăţit: I. Codru Drăguşanu, București, Tip. ziarului „Universul”, 1942, 15 p.; N. Olahus, Corespondenţă cu umanişti batavi şi flamanzi, București, 1943, 254 p.; reeditată 1974, Editura Minerva, 352 p.; De la Bobâlna la Alba-Iulia (Lupta Transilvaniei pentru dreptate şi libertate), București, 1944, 138 p.; Împotriva Diktatului de la Viena, București, 1945, 280 p.; Al. Papiu Ilarian, București, 1945, 20 p.; Femmes roumaines, București, 1946, 50 p.; Umanistul N. Olahus, București, 1968, 280 p. (în colaborare cu I. S. Firu); Al. Papiu Ilarian, București, EŞE, 1977, 327 p.; Peregrinul transilvan, București, Editura Sport-Turism, 1980, 244 p.; coautor cu Alexandru Constantinescu. Salvador Brădeanu ş.a., L’Oeuvre juridico-historique d’Alexandru Herlea vue…, Bucarest, Association d’histoire comparative des institutions et du droit, 1980; Al. Papiu Ilarian. Antologie, București, EŞE, 1981, 492 p.; Pe urmele lui Ioan-Inocenţiu Micu Klein, București, Editura Sport-Turism, 1983, 264 p.; S. Bărnuţiu. Micro-monografie. București, EŞE, 1985, 120 p.; Lumină din trecut. Aspecte din lupta Transilvaniei pentru independenţă şi unitate naţională, București, Editura Ştiinţifică, 1992, 337 p.; Fenyes Samu, Ungaria revizionistă, în româneşte de Ilie Dăianu şi Leontin Iliescu, prefaţă de Corneliu Albu, ediţie îngrijită de Valentin Bordea, Buc., Tg. Mureş, Uniunea Vatra Românească, Petru Maior, 1996, 255 p; Ungaria revizionistă, Uniunea Vatra Românească, 1996, 255 p. (coautor); studii Peregrinul transilvan. Un nedreptăţit: I. Codru-Drăguşanu, în Familia, nr. 8-9, 1942; La correspondence de N. Olahus avec Erasme, în Revue Romaine D’histoire, 7, nr. 4, 1968, p. 515-523; Temeiurile acordării unui nou titlu de nobleţe lui N. Olahus, în RM, VI, nr. 6, 1969, p. 535-538; N. Olahus. Filipica rostită în Dieta de la Augsburg (1530), în Manuscriptum, VI, nr. 1, 1975, p. 154-159; N. Olahus, „Dacă numirilor noastre voi da eu nume românesc”, în Manuscriptum, VII, nr. 4, 1976, p. 8-14; Relaţiile lui N. Olahus cu Erasmus din Rotterdam, în Secolul XX, nr. 11-12, 1977, p. 86-93; I. Codru-Drăguşanu (1881-1884) călător şi pedagog de modă nouă, în Forum, 23, nr. 7-8, 1981, p. 101-107; Simion Bărnuţiu anticipează apariţia marelui poet, Luceafărul, vol. 24, nr. 3, 17 ian. 1981, p. 3; N. Olahus, protector al umaniştilor europeni, în Magazin Istoric, 16, nr. 6, 1982, p. 29-31; Ion Creangă, vlăstar al băjenarilor năsăudeni, în Luceafărul, volumul 26, nr. 28, 16 iulie 1983, p. 3; N. Olahus, protector al umanistului flamand Levinus Panagathus (1541), în Forum, 25, nr. 10, 1983, p. 46-51; Un român în războiul de secesiune din Statele Unite: George Pomuţ (1828-1862), în Forum, 25, nr. 6, 1983, p. 68-71; Universitatea românească a Transilvaniei în concepţia lui S. Bărnuţiu, în Acta Musei Porolissensis, Zalău, VIII, 1984, p. 435-444; Der Briefwechsel des rumänischen Humanisten N. Olahus mit Erasmus von Rotterdam, în Cahiers roumains d’études littéraires, București, nr. 2, 1986, p. 70-84; Îndrumătorii întru daco-românism ai lui Ioan-Inocenţiu Micu-Klein, în Forum, 28, nr. 3, 1986, p. 39-44; Unirea – ideal constant al poporului român, în Forum, 30, nr. 12, 1988, p. 47-54; Însemnările unui diplomat suedez despre viaţa românilor din Transilvania (1656-1658), în Forum, nr. 7-8, 1989, p. 101-103; Importanţa culturală a Soc. Trans. pentru poporul român, în Forum, 1990, 32, nr. 8, p. 68-79; Rolul culturii în lupta pentru realizarea unităţii naţionale, în Forum, 1990, 32, nr. 11-12, p. 66-73; Un precursor al ideii de convieţuire paşnică în Transilvania (St. L. Roth), în România Literară, 1990, 23, nr. 48, p. 8; Momente din viaţa lui Eminescu: anii de formare sub egida Transilvaniei, în Forum, 1991, 33, nr. 5-6, p. 107-115; Pe urmele lui Ion-Inocenţiu Micu-Klein, Târgu Mureş, Editura Petru Maior, 1997, 223 p.

Referinţe: Şireagu, Octavian, Noua lirică ardeleană. Antologie, Cluj, 1935; Carandino, N., Un mare român: N. Olahus, în Viaţa Românească, nr. 12, 1968; Potopin, Ion, Umanistul N. Olahus, în Oltul, nr. 254, 1968; Decei, Aurel, C. Albu, L’Humaniste N. Olahus le Roumain, 1493-1568. Textes choisis, în Revue Romaine D’histoire, nr. 1, 1970; Idem, C.A., N. Olahus. Correspondence avec des humanistes bataves et flamands, în Revue Romaine D’histoire, nr. 4, 1975; Anghelescu, Mircea, O evocare a cărturarului patriot Al. P. Ilarian, în Scânteia, nr. 10932, 1977; Bădică, Ioan, Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian. Viaţa şi opera sa, în Năzuinţa, nr. 1004, 1977; Bulgăr, Gh., Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, în Steaua, nr. 8, 1977; Netea, V., Al. Papiu Ilarian la 100 ani de la naştere, în Revista de Istorie, nr. 11, 1977; Idem, Al. Papiu Ilarian, în România Literară, nr. 29, 1977; Simionescu, C., O lucrare despre revoluţionarul paşoptist, Al. P. Ilarian, în România Liberă, nr. 10271, 1977; Vlăduţ, Constantin, Corneliu Albu Monografia unui mare patriot, în Tribuna, nr. 35, 1977; Leb, Ioan Vasile, Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, în Mitropolia Ardealului, nr. 7-9, 1978; Mîrza, Iacob, Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian. Viaţa şi activitatea sa, în Revista de istorie, nr. 5, 1978; Stroia, Marian, Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian. Viaţa şi activitatea sa, în Revue Romaine D’histoire, nr. 4, 1978; Suciu, Gh., Intransigentul revoluţionar, în Luceafărul, nr. 22, 1978; Antonescu, N., I.C. Drăguşanu, în Steaua, Cj., nr. 10, 1980; Dărăban, Valentin, Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, Antologie, în Năzuinţa, nr. 1218, 1981; Suciu, Gh., Antologie Papiu Ilarian, în Luceafărul, nr. 42, 1981.

Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.