ABAFÁY Gusztáv

ABAFÁY Gusztáv, născut Öffenberger (n. 12 sept. 1901, Budapesta – m. 2 mart. 1995, Landshut, Germania), istoric literar. Urmează cursurile liceale la Brașov, după care studiază dreptul la Budapesta. După absolvire se reîntoarce la Brașov, devenind funcţionar în magazinul de confecţii al tatălui său vitreg. Începe tot în această perioadă să fie pasionat de publicistică şi critică literară şi, începând cu 1935, lucrările sale vor apărea în Brassoi LapokErdélyi HelikonPásztortűzFüggetlen ÚjságKorunkUtunkNeue Literatur şi Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények. Din 1937, împreună cu Jancsó Elemér şi Szemlér Ferenc*, redactează publicaţia Új Erdélyi Antológia. Între 1945-1946 este secretar în organizaţia ARLUS, iar din 1947 se angajează ca ziarist la Târgu.-Mureş, devenind redactor al publicaţiei Szabad Szó. Stabilit la Bucucrești, este numit redactor şef al secţiei maghiare la Editura de Stat, iar între 1948-1951 predă limba maghiară la Universitatea Bolyai din Cluj, unde, în 1949, va obţine şi titlul de doctor în filologie. Din 1951 lucrează la filiala Bibliotecii Academiei Române din Cluj, ca bibliograf şi cercetător ştiinţific, până când se pensionează, în 1966/1968. Prin activitatea de cercetător şi bibliograf a adus o contribuţie însemnată la cunoaşterea prozei maghiare din România. A prezentat astfel viaţa şi activitatea literară a scriitorului Nagy István, a lui Arany János şi a făcut cunoscută opera celor doi reprezentanţi de marcă ai familiei Bolyai. De altfel, testamentul acestei familii a constituit pentru el o temă de cercetare, asupra căreia a stăruit cu folos. Prefeţele la ediţiile în limba română ale unor autori maghiari (Móricz Zsigmond, Bolyai János, József Attila) au purtat, de asemenea, semnătura sa. Pasionat şi de teatru, a adaptat pentru studenţii de la Academia de Teatru, piesa lui Bolyai Farkas, A párizsi per. A fost membru al „Societăţii Kemény Zsigmond’’ şi redactor la revista de critică literară Nyelv-és Irodalomtudományi Közlemények.

OperaÚj erdélyi antológia, Kolozsvár, Minerva Kiadó, 1937, 177 p. (în colaborare cu Jancsó Elemér şi Szemlér I. Ferenc); Adalékok József Attila életéhez és költészetéhez, extras din Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, 4, nr. 3-4, 1960, 9 p.; J. Bolyai, în Steaua, 1960, nr. 1, p. 69-72; Kovács György írói útja [care a apărut în vol. Három portré, Cluj, 1963, în colaborare cu Asztalos István, Sőni Pál etc.]; Date inedite despre J. Attila, în Studii de istorie literară şi folclor, Clujj., 1964, p. 243-246; Nagy István írói pályájának kezdetei, extras din Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, 1964, 15 p.; Arany János széljegyzetei a szalontai Arany-Könyvtárban, extras din Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, 9, nr. 2, 1965, 15 p.; Irodalmi vonatkozások pártsajtónk magyar nyelvű lapjaiban 1920-1940 között, extras din Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, 10, nr. 1, 1966, p. 4-16; Asztalos István műveinek bibliográfiája, 1967 , p. 249-338 (în colaborare cu Bonyháti Jolán).

Referinţe: RMIL, vol. I, p. 13; Réthy Andor, Váczy Leona, Magyar irodalom románul. Könyvészet 1830-1970, Buk., Kriterion, 1983, p. 98, 337, 453, 658, 676; Szabó Sámuel, Brassói írói kisszótár, în Brassoi Lapok, 13 ian. 1984, p. 5 [susţine că a murit în 1981 la Cluj]; Simon Anita, Tál Mariann, Ki kicsoda Aradtól Csíkszeredáig?, vol. I, A-K, Csíkszereda, 1996, p. 13.

Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.