Între 1950-1960 Braşovul s-a numit Oraşul Stalin şi întreaga viaţa urbană s-a schimbat complet, intrând în umbra copleşitoare a dictatorului şi sub influenţa nefastă a politicii de comunizare, aşa cum s-a întâmplat pretutindeni în România. Acestui deceniu îi este dedicată cartea intitulată Braşovul în perioada stalinistă de Claudia Popescu, apărută la Braşov în 2022 (179 p.).
La origine o lucrare de grad, volumul este mai mult decât necesar, cunoaşterea istoriei recente, a acestui interval fiind o nevoie absolută. De altfel, autoarea, care este profesoară de istorie, a pornit în demersul său de la necesitatea de a cunoaşte perioada întrucât nu dispunea de informaţii pentru a le prezenta la clasă. În efortul său a îmbinat parcurgerea bibliografiei de specialitate cu cercetarea de arhivă, realizând o sinteză de istorie locală cu certe elemente de originalitate.
Prefaţa, semnată de profesor Adina Claudia Anghel, punctează sistematic reperele epocii, procesele istorice principale specifice şi meritele lucrării. Cartea este structurată în 5 capitole: Evoluţii instituţionale şi politice, Aspecte economice şi sociale, Efecte în educaţie şi cultură, Represiune şi rezistenţă, al cincilea capitol fiind de natură didactică, Implicarea tinerei generaţii – retrospectivă a colţului roşu. Capitolele sunt urmate de Concluzii, Lista de abrevieri şi Bibliografie. Astfel, este acoperită problematică generală, esenţială, a perioadei, iar autoarea are o abordare judicioasă, capitolele fiind echilibrate ca număr de pagini, având alocate în medie 30 pagini fiecare.
Primul capitol (p. 9-46) abordează chestiunile de organizare administrativă, crearea organelor de represiune şi subordonarea justiţiei prin asesorii populari, supunerea bisericilor, partidele politice, pârghiile de putere ale partidului unic (sunt descrise organizaţia de bază, sindicatele, agitatorii şi propagandiştii, Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică – ARLUS – organizaţie de propagandă), politica de cadre şi alegerile. Expunerea se întemeiază pe bibliografia de specialitate şi pe documentele studiate în arhivele locale, mai ales detaliile legate de partidele politice şi partidul unic, politica de cadre şi alegeri. Alături de date, remarcăm gruparea informaţiilor statistice în tabelele ce însoţesc textul. Al doilea capitol (p. 47-77) cuprinde informaţii despre naţionalizarea la nivel local – de la case la fabrici, dezvoltarea forţată a industriei, colectivizarea agriculturii şi schimbările aduse de politica partidului comunist. Atrag atenţia amănuntele locale şi studiile de caz, extrase din arhive, conturând tabloul istoric local din epocă.
Al treilea capitol (p. 78-111) cuprinde date esenţiale despre acţiunile comuniste la nivel educativ şi cultural: politica de etatizare şi dezvoltare a învăţământului tehnic, politizarea educaţiei, alfabetizarea, învăţământul de partid, cenzura în cultură. Capitolul despre represiune şi rezistenţă (p. 112-149) repertoriază la început formele de rezistenţă, ilustrate de activitatea subversivă a diferite grupări, organizaţii şi chiar mişcări sindicale, apoi descrie mijloacele represive şi regimul penitenciar. Rânduri speciale sunt dedicate represiunii în contextul morţii lui Stalin şi al Revoluţiei din Ungaria. Autoarea surprinde pregătirile febrile ale autorităţile de a contracara orice protest posibil în acele conjuncturi. Ultimul capitol (p. 150-163) este un capitol de metodica predării istoriei, despre experienţa realizării practice a colţului roşu în şcoală. Elevii au fost implicaţi şi au adus materiale din perioada comunistă (acte, diplome, insigne, bancnote şi monede, steaguri, abecedare).
Cartea este o sinteză utilă de istorie locală, scrisă documentat şi sobru, fiecare afirmaţie fiind argumentată prin citarea bibliografiei şi a surselor de arhivă. Apreciem munca şi efortul de sinteză ale autoarei, constituindu-se o monografie locală a deceniului stalinist. Este adevărat că volumul abordează mai ales chestiuni politice şi sociale, netratând de pildă arhitectura şi aspecte urbanistice. Stilul este precis, exact, elegant şi cursiv, acribia expunerii fiind remarcabilă. Acestea imprimă un caracter academic lucrării, uşor sec. Dincolo de cadrul general şi particular, de procesele sociale, politice, economice şi culturale, ne-am fi bucurat dacă erau integrate şi relatate mai pe larg episoade de istorie urbană, precum faptul propagandistic al ridicării statuii lui Stalin şi inscripţionării numelui Stalin din brazi pe vârful Tâmpa. Chiar dacă faptul a fost descris în articole de presă, citate corect de autoare, totuşi, pentru a rupe ritmul uşor monoton şi a furniza o poveste adevărată, credem că era recomandabil să se insiste asupra acestui aspect. Cu acelaşi scop de a fi făcut cartea mai populară în cercuri mai largi de cititori, includerea de interviuri şi istorii orale trăite de cei care au fost contemporani cu epoca merita să fie luată în considerare. Aşadar, accentul pe istorii personale locale ar fi fost binevenit pentru carte.
Am observat greşeli de tipar destul de frecvente (la p. 5, 6, 14, 16, 18-19, 21-22 – tabel, 25 – nota 41, 26, 29, 32, 34, 39, 41, 43, 45, 48, 64, 67-68, 78, 86, 97, 102-103, 105, 107-108, 110, 112-113, 121, 128, 137-138, 142-144, 150, 152, 156, 165), spaţieri defectuoase (p. 10 – nota 1, 11, 27, 85), absenţa unor virgule cerute în context (p. 11, 123, 133), prezenţa unei prescurtări tov. la p. 11, lipsa notei 103 în subsolul paginii, deşi există în text trimiterea. Există unele exprimări nefericite – cercetare teoretică în arhive (p. 5), aproximativ 19 oraşe (p. 11), represionar în loc de represiv (p. 127) şi unele erori de nume – Ion Căliman în loc de Nicolae Căliman (p. 120). Faptul se datorează lipsei unui redactor de carte, tipărirea fiind rodul efortului şi implicării personale a autoarei. Toate acestea însă nu impietează asupra conţinutului consistent şi a cercetării temeinice a Claudiei Popescu.
Făcând abstracţie de aceste aspecte, cartea acoperă un gol în istoria oraşului. Din acest motiv, salutăm iniţiativa autoarei şi această apariţie editorială, care sigur va fi de interes pentru braşoveni şi pe care o recomandăm spre lectură.