Conferinţa satelit IFLA de la Joensuu

Împreună cu Claudia Popescu, am participat la Conferinţa satelit IFLA de la Joensuu, un oraş din estul Finlandei, din regiunea Karelia, în perioada 9-10 august. Conferinţa a fost organizată de Secţiunea IFLA nr. 10 – Biblioteci pentru copii şi adolescenţi, Biblioteca publică din Joensuu, Asociaţia bibliotecarilor finlandezi şi autorităţile de resort din Joensuu, iar tema aleasă pentru conferinţă a fost Libraries for Young People: Breaking through Boundaries (Bibliotecile pentru tineri – depăşirea limitelor). În deschidere, gazdele au prezentat două programe interesante: ENO – program online de educaţie pentru mediu, iniţiat şi dezvoltat de Asociaţia ENO din Joensuu. Esenţa programului (www.enoprogramme.org) constă într-o reţea şcolară virtuală şi globală care susţine dezvoltarea sustenabilă. Pe parcursul anului şcolar, temele alese sunt studiate, iar campaniile sunt organizate simultan, în întreaga lume, cu suportul şcolilor care au aderat în program şi cu ajutorul internetului. Pe site există resurse diferite, filmulete, manuale etc. Festivalul de ştiinţă (SciFest) este un eveniment organizat de Universitatea din Joensuu, cu o largă participare internaţională, care aduce ştiinţa aproape de oameni şi de tineri mai ales, stimulându-le creativitatea. Inspiraţi de modelul Africii de Sud, finlandezii au obţinut finanţare şi au realizat un eveniment de impact. De menţionat că biblioteca publică este prezentă în acest eveniment, prin expoziţii de carte şi workshopuri. Ambele prezentări sugerează activităţi pe care şi bibliotecile noastre le pot face. Din şirul prezentărilor care au urmat am remarcat Biblioteca pentru toate simţurile, destinată copiilor cu vârste între 10-13 ani, din Suedia, care dispune şi de o bucătărie şi unde copiii sunt stimulaţi să încerce toate experienţele într-un mediu neconvenţional; programul Popcult, creat special pentru adolescenţi, in departamentele pentru adolescenţi din Norvegia, pe baza mai ales a resurselor muzicale şi a culturii de tip underground, excluzând colaborarea cu şcolile; bibliotecile mobile de tip Casa Literaturii, după model german, propuse de mai multe biblioteci suedeze şi finanţate de autorităţi. Două lucrări au prezentat impresionante programe de bibliotecă în susţinerea incluziunii sociale, Proiectul Bibliotecii din Lubuto, Zambia (Jane Kinney Meyers) şi Centrul Comunitar STEJ din Togo (Celine Huault). Personal, mi s-au parut excepţionale două comunicări: un program de parteneriat sud coreano-american, prin care 300 de poveşti coreene au fost animate şi traduse în 5 limbi, cu scopul de a face accesibil un patrimoniu literar, de a sprijini învăţarea limbii coreene de către emigranţi şi de a încuraja dialogul multicultural. Poveştile ilustrate şi animate au fost publicate sub formă de carte, dar şi pe suport electronic (DVD) şi diseminate în bibliotecile publice din Korea de Sud, ca material didactic în programele de studiu al limbii coreene şi de integrare a emigranţilor. Site-ul http://lscc.nlcy.go.kr:8000/ pune la dispoziţie textul poveştilor, înregistrarea audio a lui, precum şi imaginile animate, transpunând în practică obiectivele multiculturalismului. Recomand călduros consultarea site-ului pentru că este realmente un instrument de cunoaştere culturală. A doua lucrare este un proiect european (www.literaryframework.eu) care pune la dispoziţia profesorilor de literatură din învăţământul preuniversitar resurse şi instrumente didactice. Şase ţări europene sunt implicate: este vorba de Cehia, Finlanda, Germania, Olanda, Portugalia şi România. În fapt, proiectul, prin aplicarea unor metode de analiză, a stabilit 4 nivele ale dezvoltării competenţei literare pentru elevii de vârsta 12-15 ani şi 6 asemenea nivele pentru vârsta 15-19 ani. Corespunzătoare acestor nivele, s-au realizat caracteristicile cărţilor pentru fiecare nivel, liste de cărţi şi intervenţiile didactice menite să dezvolte competenţele literare. Dincolo de cadrul european pentru literatură, proiectul a realizat liste de cărţi pe fiecare ţară, cu lecturi din literatură naţională şi universală, putându-se stabili liste comune de volume pentru tinerii europeni. Avem convingerea că proiectul şi resursele lui sunt utile şi pentru bibliotecari, de aceea recomandăm consultarea paginii de internet indicate. Pe scurt, a fost o conferinţă consistentă, bine organizată, cu public numeros şi interesat, în care şi noi, bibliotecarele din Braşov, am prezentat proiectul Digifolio. Pentru mai multe detalii şi accesarea lucrărilor online vezi http://www.jns.fi/Resource.phx/sivut/sivut-kirjasto/english/conference2012.htx