Încerc să ajung la expozițiile din oraș, iar aici aș vrea să sintetizez experiența mea din 2019. Străduindu-mă să fac un bilanț personal a ceea ce am vizitat, se cuvine să încep cu muzeele, unde probabil trebuie să disting între expoziții care valorifică patrimoniul muzeal, oferite Brașovului și uneori itinerate, expozițiile itinerante și cele care stimulează creativitatea artistică locală. Cred ca acestea sunt principalele tipuri de expoziții organizate de muzee și chiar de spații expoziționale (galerii, centre culturale) și de grupări de artiști ori asociații culturale. Astfel diferențiate, expozițiile sunt deosebite ca valoare, adresabilitate, impact, chiar volum de muncă, implicare și inserție în comunitate.
Muzeul de Artă Brașov a început anul 2019 cu o expoziție itinerantă Ex-libris Brâncuși, continuată cu expoziția Portretul în colecția de pictură a muzeului, valorificând fondul de patrimoniu și experiența acumulată în expoziții anterioare, precum portretele patriciatului săsesc. Vara a adus o expoziție itinerantă deosebită, în cadrul sezonului cultural România – Franța și parte din International Festival of Extraordinary Textiles (FITE), intitulată Deviații, cu creații singulare de artă textilă, realizată cu sprijinul Muzeului de Etnografie Brașov. Toamna la Muzeul de Artă Brașov a stat sub semnul lui Ingo Glass – artist care a reflectat și transpus perspectiva sa asupra formelor, culorilor, spațiului și luminii, în timp ce expoziția Hans Mattis Teutsch – Sub semnul avangardei era itinerată la Muzeul Municipiului București. Sfârșitul anului era marcat de revenirea pe simeze a artei lui Mattis Teutsch, dar și de o expoziție cu reproduceri de tablouri celebre ale muzeului itinerată în centrele comerciale și cartierele Brașovului, aducând arta mai aproape.
Muzeul de Etnografie a continuat valorificarea patrimoniului deţinut şi tradiţiilor din judeţ în legătură cu ocupaţiile locuitorilor prin expoziţiile temporare despre ceasurile ţărăneşti, pescuitul pe Olt, meşteşugul tăbăcăritului şi cojocăritului. Muzeul Civilizaţiei Urbane a organizat expoziţia despre dantele, cu parteneri francezi şi români şi a găzduit expoziţiile fotografilor Teofil Mihăilescu (De la Sinai la Ierusalim), Hui Zhang (China) şi Emil Otto Hoppé (Portretul unei ţări – România Mare).
În anul 2019 Muzeul de Istorie a găzduit o expoziţie itinerantă Made in CZ/Found in RO în colaborare cu Centrul cultural Ceh din România şi expoziţia de fotografii privind vizita ţarului rus Nicolae al II-lea la Constanţa în 1914, în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti. Strategia muzeului a fost aceea de a stimula creaţia artiştilor de benzi desenate pe subiecte istorice, dintre care tema 30 de ani de la căderea comunismului a ocupat locul principal. Expoziţia „Puiu Manu – Povestea unui maestru al benzii istorice desenate” a prefaţat manifestările din cadrul Festivalului şi Salonului naţional de benzi desenate istorice. În paralel cu expoziţia amintită din interiorul Casei Sfatului, au fost expuse lucrările câştigătorilor salonului 2019 în Piaţa Sfatului, iar un consistent album Istorii 1989 în benzi desenate a fost editat, în timp ce o altă expoziţie, în Parcul central N. Titulescu, a fost montată cu tema Anul 1989, anul schimbării reflectat în banda desenată europeană. Sfârşitul anului a înregistrat o expoziţie, tot în faţa muzeului, de fotografii din Braşovul lui decembrie 1989, cuprinzând imagini din arhive personale şi colecţia unui ziar braşovean.
Casa Mureşenilor a avut în 2019 o expoziţie despre ceremonialul mesei la Curtea Regală a României, cu piese de patrimoniu de la Peleş, precum şi o expoziţie în tandem, a doi artişti originari din Braşov, dar stabiliţi în Austria şi Germania. Expoziţia „Josef & Josef – doi artişti în vizită acasă” a fost o expoziţie care, după părerea noastră, a confirmat pentru prima dată potenţialul spaţiului expoziţional amenajat în 2015 ca galerie de artă contemporană, cuprinzând 8 încăperi şi renovat în 2019 în culori crude. Calitatea şi tematica lucrărilor, tehnicile şi culorile folosite de artişti au configurat un dialog şi au intrat în rezonanţă cu spaţiul, constituind o ofertă de calitate pentru publicul braşovean. A urmat expoziţia Poveşti româneşti, cu creaţiile Clubului Ilustratorilor din România, aproape în paralel cu Expoziţia Clubului ilustratorilor din Braşov de la Centrul Multicultural al Universităţii. Voi scrie despre ele şi la capitolul carte. Expoziţia Istorii 1877 Stories s-a realizat în cadrul unui proiect, valorificând patrimoniul prin prisma noilor tehnologii, în timp ce la Muzeul Ştefan Baciu s-a organizat o expoziţie cu picturile Mirei Baciu Simian, intitulată Culorile vieţii, cu tablouri din fondul Bibliotecii Academiei Române, expoziţie pe care o apreciem ca foarte potrivită specificului muzeului braşovean.
Centrul Multicultural al Unviersităţii a găzduit 9 expoziţii itinerante pe parcursul anului 2019, de cele mai diverse, de la fotografii (Parcurile americane de Dan Dinu şi Nisip în ochii mei. Momente sudaneze de Enikö Nagy, adusă cu sprijinul Centrului cultural german din Braşov) la ilustraţie de carte şi bandă desenată, de la grafică şi pictură la arhitectura Bauhaus, cu artişti din diferite şcoli şi generaţii (Ştefan Pelmuş, Florin Buta, Robert Obert, Maria Bălan şi Andreas Lutz, Teodora Pica).
Expoziţii au susţinut şi alte galerii şi huburi creative, precum One Zero Hub şi Metrom, în cadrul unor evenimente periodice ori Nopţii albe a galeriilor. Dincolo de acestea, aş menţiona Bienala albastră, o amplă suită de expoziţii individuale şi de grup şi manifestări care au valorificat spaţii expoziţionale numeroase din oraş, de la galerii private până la librării. Bienala albastră se alătura Festivalului de arte vizuale Amural, un alt eveniment ce antrenează creaţia artistică a timpului nostru.
Creaţia artistică contemporană a fost încurajată şi stimulată şi de către Biblioteca Judeţeană Braşov cu prilejul Nocturnei Bibliotecilor, prin apelul lansat de crearea a unor cărţi artistice, inedite şi pline de imaginaţie, de către artistele braşovene, membre ale Clubului Ilustratorilor din Braşov. Să nu uităm că Biblioteca Judeţeană Braşov a continuat experienţa din 2018, realizând în parteneriat cu o asociaţie o expoziţie comunitară despre zona După Ziduri.
În loc de concluzie, aş observa că au început să se acumuleze evenimente dedicate creaţiei artistice contemporane, fiind stimulat creativitatea în competiţii, concursuri, saloane şi expoziţii adresate acestui mediu, care şi-a găsit într-o oarecare măsură o formă de coagulare şi acţiune. Benzile desenate, ilustraţia de carte, fotografiile coexistă în rândul creaţiilor contemporane. Mi se par mai puţine rezidenţe şi tabere de creaţie, după ştiinţa mea. Dar sigur aceastră trecere în revistă poate fi completată de alţii, neavând pretenţia că poate cuprinde totul.