2015 expozițional

Cum a fost Brașovul sub raportul expozițiilor în anul 2015 din perspectiva mea de vizitator și consumator de expoziții? Dacă mă refer la muzee, aș observa în primul rând Muzeul de Artă, Muzeul Civilizației Urbane și Muzeul de Etnografie. Sunt cele mai active muzee brașovene sub raportul expozițiilor. Muzeul de Artă a organizat 7 expoziții temporare la care se adaugă alte două expoziții itinerante – Hermann Morres la Făgăraș și la Centrul Multicultural al Universității și Mattis Teutsch în Ungaria. Este un ritm susținut și normal de organizare de expoziții. În 2015, alături de expozițiile care au valorificat patrimoniul muzeului, la Artă au fost aduse expoziții de artă contemporană aparținând unor artiste din noua generație – Diana Oțet, Ada Munteanu. Prezența lor se datorează curatoarei Andreea Pocol, absolventă de istoria artei la Cluj, specializată pe artă contemporană și angajată recent la muzeu. Astfel, Muzeul de Artă și-a asumat implicarea în sprijinirea demersurilor artistice contemporane. Remarc efortul muzeului de a înnoi oferta și a da publicului și artă contemporană. La Civilizație Urbană și Etnografie am observat expoziții temporare de mici dimensiuni, elegante, care au expus combinat piese din patrimoniul propriu și piese ale creatorilor și meșterilor artizani contemporani – bijuterii, broderii ori centuri. Muzeul de Etnografie este implicat și în proiecte ample de cercetare materializate în volume, aplicații pentru recunoașterea unor obiceiuri tradiționale parte a patrimoniului imaterial la UNESCO și expoziții despre aceste tradiții, identificate la noi în localitatea Ticuș. Muzeul Casa Mureșenilor a luat în anul 2015 decizia de a reorganiza cea mai mare parte a spațiului expoziției permanente ca galerie pentru expoziții temporare de artă contemporană. Spațiul a fost modernizat și s-a redeschis pentru public în 5 octombrie cu o expoziție de gravură Rembrandt, dintr-o colecție particulară. Casa Mureșenilor a avut mult curaj să schimbe spațiul expozițional propriu, făcând disponibile astfel 8 încăperi, dar decizia trebuie continuată și susținută de un portofoliu de expoziții periodice. Va fi cel mai greu efort, cel de management implicând strategie, viziune, bune conexiuni în mediul artistic astfel încât noul spațiu expozițional să capete identitate și recunoaștere.

Anul 2015 a adus brașovenilor alte spații expoziționale. Astfel, în clădirea Rectoratului, spațiul de la parter, chiar la intrare, s-a aflat în șantier. Aici a fost amenajată o galerie foarte modernă, cu un sistem profesionist de iluminare. Acest spațiu elegant și complet schimbat a fost inaugurat expozițional cu rafinatele gravuri ale lui Hermann Morres din colecția Muzeului de Artă Brașov. O galerie particulară a fost deschisă prin inițiativa unui grup de artiști reuniți în asociația Artessentia. Ei au organizat un frumos spațiu în mansarda casei de pe strada Ceahlău nr. 2, ce servește drept sediul asociației, numită Galeria albastră. Tot asociația Artessentia a organizat expoziții și alte activități în Turnul Alb, care, încă din anul 2014 a fost reînviat ca spațiu expozițional și artistic prin strădania lor. În sfârșit, Turnul Artelor, ce aparține Redutei, a găzduit expoziția artiștilor rezidenți din anul 2015. În ajun de sărbători, dacă nu mă înșel în 23 decembrie, și prin implicarea asociației Kunstadt, un spațiu comercial era transformat într-unul expozițional Cofetart ce includea lucrări de artiști tineri. Nu pot încheia fără însă a aminti ceva despre care ar fi trebuit să vorbesc la finalul anului 2014. Atunci, în acel an, s-a deschis Galeria M 8 sau Mureșenilor 8 unde Mara Oprișiu, cofondator al spațiului, a oferit cele mai diverse evenimente, de la expoziții de artă contemporană la proiecții de filme de animație, Zilele filmului german etc. În ciuda activității susținute și a numelui pe care reușise să și-l facă, M8 încheia anul 2014 prin pierderea spațiului închiriat și destrămarea oricăror planuri. Anul 2015 s-a resimțit din cauza absenței Galeriei M8. A dispărut o galerie, au apărut alte 3, iar turnurile au fost valorificate ca spațiu expozițional. Ceea ce ar fi necesar este o strategie și viziune privind expozițiile, care să se materializeze în planuri bine puse la punct de expoziții și în evenimente cu o cadență periodică. Noile spații trebuie să intre în ritm, încercând să stimuleze un public consumator de artă.