Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume




„Gazeta Transilvaniei”
încercare de schiţă monografică

- 4 -

pagina anterioara

Urmând opririi experimentului „Foii de săptămână” şi raportului autorităţilor din 24 iulie 1837, care probabil cuprindea condiţiile de autorizare, demersurile pentru eliberarea aprobării au fost făcute de G. Bariţiu, J. Gött şi Gh. Nica, pe numele celui de-al doilea. Petiţia a fost înaintată Cancelariei aulice de administraţie locală, iar la solicitarea acesteia din 13 decembrie 1837 au fost trimise informaţiile suplimentare cerute de Viena. În 13 ianuarie 1838, Curtea i-a aprobat lui J. Gött dreptul de a traduce şi tipări varianta românească a ziarelor pe care deja le publica. Comunicarea autorizaţiei la Braşov avea loc la 8 martie 1838, iar primul număr a apărut la 12 martie, fără a respecta condiţia traducerii ziarului german.
Totodată au avut loc evenimente ce au premers şi urmat apariţiei „Gazetei de Transilvania”. La 1 ianuarie 1838, Bariţiu şi Gött au scos împreună „Foaie literară”, anunţată printr-o înştiinţare încă din decembrie 1837 şi care a apărut până la 25 iunie 1838. Conform textului, se afirmă că ea continua „Foaia duminicii” şi că „păste puţin după aceasta se va împreuna cu Gazeta politică românească care, pentru neşte stări împrejur opăcitoare, îndată la începutul anului nu va putea ieşi, ci puţin după aceia”. „Foaia literară” a reprezentat un experiment prin care redactorul ei, G. Bariţiu, a reuşit să sondeze năzuinţele publicului, a tatonat formula viitoarei gazete politice şi a definit programul acesteia. La 2 iulie 1838, „Foaia literară” se transforma în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, după modelul german (Blätter für Geist, Gemüth und Literatur) şi sub acest nume a devenit suplimentul literar al „Gazetei”. Acesta este cursul evenimentelor şi şirul de ipoteze al formării ziarului „Gazeta de Transilvania”, aşa cum a fost reconstituit de Mircea Gherman, pe baza documentelor din Arhiva Mureşenilor.10

La 1 iulie 1839, se încheia o convenţie valabilă pe 3 ani, între J. Gött, ca editor, şi G. Bariţiu, ca redactor, în prezenţa martorului Gh. Nica, care fixa raporturile dintre ei, cu precizarea salariului lui Bariţiu, repartizarea sumelor rezultate din beneficii şi obligaţiile reciproce. Prin acest act, G. Bariţiu se obliga să redacteze ziarele româneşti „Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” şi să poarte corespondenţa, contra unui salariu de 600 guldeni curs vienez. Gött se angaja să îngrijească tipărirea la timp şi expedierea ziarelor. Ca editor, avea de primit drept plată două părţi din tirajul săptămânal de 600 de exemplare, iar după plata cheltuielilor, profitul se împărţea în două.

Apariţia ziarelor româneşti braşovene este rezultatul evoluţiei social-culturale fireşti, moderne, al noilor cerinţe de informare ale publicului cititor, al eforturilor intelectualilor şi receptivităţii societăţii faţă de acest deziderat. Interesul comercial al editorului german şi climatul politic mai relaxat au contribuit într-o anumită măsură la facilitatea editării publicaţiilor.

pagina urmatoare


10 Mircea Gherman, Geneza „Gazetei de Transilvania”, în Gazeta Transilvaniei, 150 de ani de la apariţie, coordonatori Florea Costea, Mircea Gherman, supliment „Cumidava”, XXI, Braşov, 1997, p. 7-14.

^ Sus