Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume


APAN Ioan Sorin


Înapoi

APAN, Ioan Sorin (11.05.1957, Târgu Lăpuş - 04.08.2012, Brașov), profesor şi etnolog. Născut în Târgu Lăpuş într-o familie în care tatăl era judecător şi mama învăţătoare, a crescut la Baia Mare de la vârsta de 2 ani până la 10 ani, pentru ca din 1968 familia lui să se stabilească la Brașov. A absolvit Facultatea de Fizică Bucureşti (1981), Teologia ortodoxă la Sibiu (1997) şi secţia de pictură bisericească a Facultăţii de Teologie din Cluj. Preocupat de spiritualitate din tinereţe, la recomandarea unui fizician şi profesor, a petrecut în studenţie o vacanţă la mănăstirea Sihăstria unde slujea părintele Cleopa. Revine în mai multe rânduri aici, gândindu-se la călugărie, dar părintele Cleopa îl sfătuieşte să încerce să fie de folos laicilor. A fost profesor la şcoala din comuna Bogdan Vodă, pe valea Izei, în Maramureş, unde a predat fizica doi ani şi a intrat în contact nemijlocit cu spiritualitatea tradiţională profană şi mistică. Aici l-a cunoscut pe Ştefan Hruşcă, cu care s-a împrietenit, şi a rămas în amintirea localnilor. Apoi a predat la Liceul agricol din Prejmer, unde a înfiinţat un cerc extraşcolar, numit Academia Platonică. Aici ţinea un curs de istoria muzicii universale, cu audiţii, şi a decorat mai multe laboratoare, săli de clasă şi biblioteca cu picturi tematice de istorie, medicină veterinară, fizică, cu citate din Evanghelie în latină şi greacă. În urma reclamaţiei unui coleg de cancelarie, este anchetat. După 1989, toate picturile au fost acoperite ca urmare a renovării şi zugrăvirii şcolii. În 1987 a fost transferat la Liceul de azi „Nicolae Titulescu” din Brașov, unde rămânea până în 1997, an în care se transferă la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Brașov. În acest timp, a transformat laboratorul de fizică de la Şaguna într-un templu al fizicii şi a decorat liceul Titulescu şi Şcoala generală numărul 13 cu scheme didactice. Tot la Titulescu a fondat un cerc de turism cultural şi alpin, drumeţind cu elevii şi lăsând în urmă pe vârfurile de munte cruci cu icoane pictate. Totodată, a continuat preocupările sale de antropologie culturală, educând tinerii în spiritul tradiţiilor, ca „dascăl de suflete”. Astfel, a reînviat obiceiul colindatului, a organizat vizite în Maramureş cu elevii, a colecţionat costume tradiţionale. În copilărie a studiat la pian, acordeon, fluier şi nai. Ştia cânta la drîmbă şi din solzi de peşte. În 1998 a înfiinţat la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” un atelier unic de creativitate şi spiritualitate tradiţională românească: Minisatul Sfântul Andrei. Aici a încercat să recupereze cultura tradiţională rurală prin atelierele şi cercurile de crestături în lemn, icoane pe sticlă şi lemn, încondeiat ouă, ceramică şi olărit, ţesut la război, folclor, lecţii de istorie, religie şi sociologie, istoria artei, culturii şi civilizaţiei. A participat cu elevii de la Minisatul Sfântul Andrei la Olimpiada Meşteşugurilor Tradiţionale, câştigând Marele Premiu de şase ori. Adesea participanţii la activităţile minisatului au avut şansa admiterii la facultăți de profil fără examen. Trei eleve de aici, sub coordonarea profesorului, au câştigat un prestigios premiu cu proiectul Icoana pe sticlă din Şcheii Braşovului – simbol identitar. Profesorul mărturisea că „Într-o singură oră, cu toată dotarea existentă a minisatului, pot să schimb un copil care dispreţuieşte organic folclorul”. Cu sprijinul părintelui Galeriu, care le-a dat spaţiu pentru repetiţii şi colindat în biserică, a înregistrat şi editat un CD de colinde. Minisatul a devenit cunoscut pretutindeni, a colaborat cu Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român, a fost selectat mereu şi invitat de onoare permanent la ASTRA Film Festival şi Caravana ASTRA Film şi partener cu Institutul Cultural Român în promovarea tradiţiilor româneşti peste hotare. Ioan Sorin Apan a susţinut conferinţe şi evenimente culturale în străinătate despre tradiţii, costumele populare, arta încondeierii ouălelor şi icoanele pe sticlă. Ca profesor, împreună cu grupuri de copii, a făcut schimburi de experienţă în Franţa, Germania, Republica Moldova, Ucraina. Datorită intensei sale activităţi de reînviere şi promovare a tradiţiilor, a fost ales membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Cea mai mare realizare a sa a fost deschiderea Seminarului Teologic Ortodox „Dumitru Stăniloaie” Brașov pentru care a bătut la uşile ministerului timp de câţiva ani. A obţinut înfiinţarea, iar mai târziu, când a devenit director al seminarului în 2006 a obţinut şi un milion de euro pentru reabilitarea imobilului, care era într-o stare precară. L-a transformat într-o bijuterie, uimind pe mitropolitul Laurenţiu Streza. Sălile de clasă şi holul de la intrare sunt pictate cu scene biblice, seminarul dispune de atelier de pictură, sala de patrimoniu cultural, bibliotecă, săli multimedia, muzeul Dumitru Stăniloaie, completate de atelierul de practică liturgică, în fapt o bisericuţă în miniatură, încorporată într-o sală la parter. „I-am explicat că era vorba de o structură bizantină înscrisă într-un spaţiu cartezian, deconstruită, desfăcută în bucăţi din raţiuni atât didactice, cât şi estetice. Cu alte cuvinte, o biserică făcută de un fizician, o gândisem ca un om modern, cu o formaţie intelectuală carteziană, ştiinţifică, dar care este şi un spirit creştin în acelaşi timp”. În mansardă a amenajat sala de patrimoniu cultural unde a mutat Minisatul Sfântul Andrei, închis temporar în 2001. Aici a reconstituit o casă ţărănească, „o casă în cer” după spusele sale, unde se află 120 de costume populare originale, lăzi de zestre, mobilier, unelte, vase, obiecte de podoabă şi de cult, ouă încondeiate, majoritatea din colecţia proprie. A pictat patru biserici, dintre care trei se află în zona secuimii: capela de la Spitalul de copii din Braşov, biserica parohiei Călimănel de la Topliţa, o altă biserică din aceeaşi localitate şi lăcaşul de cult de la Ozun. A suferit de cancer, iar pe ultimul drum a fost condus atât de personalităţi care l-au preţuit (Horia Roman Patapievici, Grigore Leşe), cât şi de sute de tineri îmbrăcaţi în costume populare.

Opera: Taina cerului. Astronomie şi folclor, Brașov, Editura Orator, 2003, 92 p.; Taina Mării Negre. Oceanografie şi folclor, Brașov, Editura Arania, 2003, 92 p.

Referinţe: Andrei, Alina, Fizicianul iconar, în Braşoveanul, nr. 20, 3 apr. 2001, p. 24; Csiki, Camelia, Ioan Sorin Apan predă fizica, religia şi i-a făcut pe elevi să se îndrăgostească de folclor (interviu), în Monitorul de Braşov, an V, nr. 1320, 10 oct. 2002, p. 4; Brumaru, Aurel Ioan, Ursite şi dezlegări tainice, în Obiectiv, nr. 625, 8 dec. 2003, p. 6 (recenzie la Taina Mării Negre); Dobri, Anca-Maria, O cercetare incitantă, în Gazeta de Transilvania, anul CLXV, s.n., nr. 4008, Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură, 4-5 oct. 2003, p. 5 (recenzie la cartea Taina Mării Negre); Malea Stroe, Mihaela, Remediu la „criza reperului”, în Gazeta de Transilvania, anul CLXVI, s. n., nr. 4197, 22 mai 2004, p. 5 (cronică despre Taina cerului); Popescu, Mitel, Reacţia unui braşovean la cercetările unor americani, în Obiectiv, nr. 660, 28 ian. 2004, p. 4 (cronică despre Taina Mării Negre); Wilk, Elise, Profesorul de colinde, în Transilvania Expres Plus, anul I, nr. 31, 28 dec. 2004, p. 10-11; Chirvasă, Adina, Biserica din sala de clasă, în Bună Ziua Brașov, an XIII, nr. 3924, 23.06.2008, p. 4; Jighira, Liliana, Braşovenii care au impresionat-o pe Laura Bush, în Transilvania Expres, an XIV, nr. 4455, 5 apr. 2008, p. 1,8; Bendriş, Talida, Portret. Sorin Apan promovează tradiţiile în rândul tinerilor, în Adevărul de Seară, nr. 372, 28 oct. 2009, p. 16; Chirvasă, Adina, Răpus de o boală fără leac, în Bună Ziua Brașov, an XVII, nr. 5174, 7 aug. 2012, p. 4; Curte, Cristian, Naşterea în împărăţia cerului a lui Sorin Apan, în Formua As, nr. 36, 13 sept. 2012, p. 19; Jighira, Liliana, Profesorul Ioan Sorin Apan a plecat la ceruri, în TEX, an XVIII, nr. 5780, 6 aug. 2012, p. 8; Odăţeanu, Harald, Părintele minisatului „Sfântul Andrei” a trecut la cele veşnice, în Monitorul Expres, an XIV, nr. 2578, 7 aug. 2012, p. 4.

Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.