Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume


ALEXI Theochar


Înapoi

ALEXI, Theochar (n. 16 oct. 1843, Brașov - m. 9/22 oct. 1907, Brașov), scriitor, traducător şi lexicograf. După absolvirea studiilor comerciale, a început să lucreze la tipografia Johann Weiss din București, pe care a şi condus-o până în 1868. S-a căsătorit cu Maria, născută Dimitriu (28 aug. 1850 - 13 dec. 1927). între 1869-1882 a fost secretar la Banca Albina, Filiala Brașov, iar între 1 aug. - 1 nov. 1882 a fost dirigentul acesteia. Theochar Alexi nu s-a remarcat în mod deosebit în dezvoltarea băncii, lăsând urmaşilor o moştenire nu dintre cele mai bune. Meritul său constă în punerea bazelor la Brașov a unei prime bănci româneşti, el fiind întâiul care îşi asumă conducerea acesteia într-o perioadă dificilă. Din 1882 devine proprietar de tipografie şi editură (prima tipografie românească din Brașov), precum şi proprietar şi redactor al publicaţiilor Magazin, Noua Bibliotecă Română. Arte. Jurnal beletristic literar (Brașov, 1882-1883) şi Poşta română. Foaie pentru poporul român (1888-1889). Noua Bibliotecă Română, apărută bilunar, se adresa claselor mijlocii, publicând versuri, proze, nuvele, romane, poveşti şi piese de teatru. Aproape toate poeziile publicate în această revistă poartă semnătura lui Theochar Alexi. Printre colaboratorii revistei s-au numărat personalităţi ca V. Oniţiu*, I. Pop Reteganul, Th. V. Păcăţian, A. Vlaicu sau N. Petra-Petrescu*. în revistă apar şi câteva traduceri din opere celebre ale literaturii universale: Colomba de Prosper Merimée, O vizită în Nîmes de Al. Dumas, Zgârcitul de Molière, Părăsitul de Schiller. în aceeaşi revistă Theochar Alexi publică eseul Noţiuni de estetică. Cealaltă publicaţie, Poşta română. Foaie pentru poporul român, căreia i-a fost redactor şi editor, apare la Brașov bisăptămânal, între 1 ian. 1888 - 6 apr. 1889. Revista îşi propunea să atragă atenţia asupra problemelor curente, sociale, politice, culturale şi literare şi să dezvolte gustul pentru lectură tuturor claselor sociale, cultivând sentimentul naţional. Periodicul cuprinde îndeosebi articole, note şi informaţii apărute în rubricile "Revista politică" şi "Ştiri diverse". Tot aici au apărut versuri de Iuliu I. Roşca, G. Simu, unele dintre piesele de teatru ale lui Theochar Alexi, recenzia lui N. Gh. Quintescu referitoare la drama lui Iuliu I. Roşca, Fata de la Cozia. în cadrul rubricii "Poezii populare" apar colinde culese de V. Sasu, iar în suplimentul literar al revistei s-a republicat schiţa lui C. Negruzzi, Istoria unei plăcinte. în paginile revistei îşi află loc şi traduceri din Guy de Maupassant, Petrarca, Andersen, Fr. Coppée, Mark Twain. Aceste publicaţii nu s-au putut impune, iar editorul, ruinat, a trebuit să cedeze curând şi tipografia. Theochar Alexi a colaborat şi la Albina Carpaţilor, Familia, AMF, România liberă, Universul, unde a semnat uneori cu pseudonimul Stan Pârjol. Se afirmă ca lexicograf, prin publicarea, în 1866, a unui sumar dicţionar german - român (Dicţionarul portativ german-român), cuprinzând aproximativ 14 mii de cuvinte. Până în 1908 acesta apare în şase ediţii, fiecare fiind mai amplă decât cea anterioară. De remarcat că, spre deosebire de alte lucrări similare, acest dicţionar avea în anexă o "Tablă de câteva numiri de naţiuni, ţeri, oraşe, fluvii etc.". Theochar Alexi a avut o prolifică activitate şi pe plan literar, publicând poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii şi vodeviluri. Ca poet debutează cu versuri în limba germană, cuprinse în volumul Karpathen-Röschen, tipărit la București în 1868. A prelucrat în limba germană romanul lui N. Filimon, Ciocoii vechi şi noi (1868), pe care l-a publicat în Bukarester Hauskalender auf das Jahr 1868, dar, neprecizând autorul, a fost acuzat de plagiat. în 1882 a tradus această prelucrare în limba română şi a publicat-o sub titlul de Ciocoii, în Noua Bibliotecă Română, schimbând parţial numele personajelor şi socotind-o lucrare personală. Theochar Alexi este şi autorul unei biografii romanţate a lui J. Honterus*, scrisă tot în limba germană (1897), publicată sub pseudonimul Th. Düsterblick. A tălmăcit din poezia română şi a alcătuit antologii de versuri, printre care amintim Parnasul Român, apărută în 1892. Această lucrare a fost înaintată Academiei Române, în speranţa obţinerii unui premiu, respinsă ulterior pe baza raportului negativ al lui Iacob Negruzzi. Pentru că cei doi erau prieteni, ultimul îşi motivează atitudinea prin aceea că a vrut să înlăture suspiciunea de subiectivism. Este de remarcat că nivelul calitativ al producţiilor scrise în germană îl depăşeşte pe cel al operelor scrise în limba română. Theochar Alexi era un poligraf specializat în colportaj, compilaţii şi pastişă, pe care le întrebuinţa în scop comercial. Impresiile de călătorie au o anumită valoare, fiind rodul unor observaţii directe (Gabriela Drăgoi). în romanele sale sunt zugrăvite moravurile epocii, iar istoria este reconstituită imprecis. Lucrările dramatice, majoritatea tipărite la Editura Ciurcu, au constituit partea cea mai utilă a activităţii sale, având drept scop educarea publicului satelor. Preocupat de promovarea tinerelor talente ce pătrundeau cu greu în presa vremii, a publicat în 1882 în tipografia sa Tomul liric din Noua Bibliotecă Română, ca supliment literar ce cuprindea creaţiile acestora. Contemporan cu Fr. Krasser (1818-1893), Theochar Alexi a fost adept al ideilor acestuia, care se reflectă şi în opera sa. Acest lucru reiese din volumul Blüttenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, unde a publicat mai multe ode ale lui Krasser din 1869, incluzând intenţionat câteva poezii anticlericale. Antologatorul se mândrea că realizase o "cărticică curajoasă", cu gust şi pricepere, fapt recunoscut oficial şi de autorităţile brașovene. Kronstädter Zeitung, la care Theochar Alexi a colaborat adesea, a scos o culegere asemănătoare, încercând să obţină pentru sine titlul de onoare al lucrării amintite. Dar Siebenbürgisches deutsches Tageblatt, care susţinea la rândul său ideile lui Fr. Krasser, a avut cuvinte elogioase la adresa volumului lui Theochar Alexi, publicarea poeziilor sale anticlericale fiind apreciată drept cea mai importantă modalitate de exprimare a ideilor lui Krasser şi ale adepţilor săi. De remarcat că această culegere include varianta completă a Cântecul transilvănean al lui Max Moltke, care chema naţionalităţile la înfrăţire, având strofe ce lipseau din alte ediţii. în acelaşi volum au fost publicate versuri ale unor autori români, saşi (Michael Albert, Brecht von Brechtenberg, Johann Carl Schuller), maghiari şi unele contribuţii ale sale, semnate cu pseudonimul Armin. Cu toate că a contribuit substanţial la stabilirea relaţiilor literare şi culturale între naţionalităţile din Transilvania, Theochar Alexi a căzut în uitare, lexicografii mulţumindu-se cu amănuntele biografice pe care el însuşi le-a oferit în Parnasul Român, creaţiile sale târzii şi chiar data morţii rămânând controversate. Astfel, pe piatra sa de mormânt este trecut anul 1907, dar Fr. Kilyen a observat că în matricula morţilor din 1907 numele său nu figurează şi presupune că ar fi murit în afara Brașovului, fapt contrazis de necrologul publicat în Gazeta de Transilvania.

Opera: Dicţionarul portativ german - român (opt ediţii, 1866, 235 p; 1874; 1886 - tipografia Weiss şi tipografia Alexi, 1894, 312 p.; 1901 şi 1906; 1908); Karpathen - Röschen, București, 1868, 4 f.+129 p.; Im Halb-Orient. Historische Novelle, Kronstadt, 1869, 148 p.; Sistemul metric, legea şi aplicarea sa în Ungaria, Brașov, Tip. Ioanne Gött, [1874]; An den verkappten Kritiker der Blüthenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, Brașov, 1877; Blüthenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, Kronstadt, 1877, 210+VI p. [cuprinde poezii de autori germani, români - D. Bolintineanu, V. Alecsandri - şi maghiari, traduse în limba germană de autor]; Schitul Ialomiţa, în Albina Carpaţilor, Sibiu, I, 1877, p. 12-15; Ai carte, ai parte, Sibiu, Editura autorului, 1878, 132 p.; Miron und Florika, trad. după J. Negruzzi, Kronstadt, 1878, 60 p.; Viaţa lui Onufriu, în Albina Carpaţilor, II, 1878, p. 26-38; Ciarda Albă, București, 1879, 34 p; [Nuvele], în F, XV, 1879, p. 46-58, XVII, 1881, p. 61-68, XVIII, 1882, p. 30, XX, 1884, p. 37-41, XXIII, 1887, p. 30-33, XXIV, 1888, p. 35-40; Harpă şi caval, Brașov, 1880, 3 f.+127 p.; Rumänische Kunst-Dichtungen, Brașov, 1880, 116 p.; Armonii de la 14 Martie şi 10 Maiu 1881, Iaşi, 1881, 5 f. + 157 p. + 2 portrete (culegere de poezii realizată în colab.); Moartea lui Mihai Viteazul (sub pseudonim), Brașov, 1881, 102 p.; Iacob Negruzzi, în Noua bibliotecă română, Brașov, 1882, volumul I, p. 6-7; Tomul liric din Noua Bibliotecă Română. Cursul 1882-1883, Brașov, 1882, 56 p.; Despre închipuiri, în Noua Bibliotecă Română (NBR), I, 1882, p. 2; Noţiuni de estetică, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 1-11, 13-16; Sinaia, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 7; Tuşnad, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 8; Amor în veacul crîncen, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 1-8; Cum şi-a plătit Dinu boii, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 3; Hundert Blätter, Kronstadt, 1883; Nevasta cu ficatul alb, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 9; Bei, vodă, Domn român, Partea I-V, Brașov, [1884-188...?], 1152 p.+19 pl.; Babeta, Brașov, Tipografia Alexi, 1888; Domnul de Ghiavahazi Măria-sa, Brașov, Tipografia Alexi, 1888; Junii, Brașov, Tip. Alexi, 1889; Die Tannen - Reiter (Junii), Kronstadt, 1889, 32 p.; Strada Carmen Sylva, Brașov, 1891, 294 p.; Cassierul, Brașov, [1892], 18 p.; Curca [1892], 22 p.; Cu voia Dumisale, Brașov, [1892], 14 p.; [Lăcustele], Brașov, [1892/1897], 80 p.; Parnasul Român [culegere de versuri, în care sunt incluşi majoritatea poeţilor vremii], Brașov, Tip. Alexi, 1892, 8 f.+416 p.; Pisica, [1892], 17 p.; Unul scapă, altul piere, Brașov, [1892], 717 p.+25 pl.; Vistavoiul Marcu, [1892], 38 p.; ediția II, Brașov, Ciurcu, 1903; O amintire, în Convorbiri Literare, XXV, 1892, p. 11-12; Notarul şi banditul (traducere din baronul Iosif de Eötvös), tom. I, Brașov, 1894, 35 p.; Casierul, Brașov, Editura Ciurcu, 1897; Decât învăţătură pe jumătate, mai bine nimic, Brașov, 1897, 45 p.; Noaptea de St. George, Brașov, Editura Ciurcu, 1897; ediţia a doua, 1906, 48 p.; J. Honterus, Kronstadt, 1897, 4f.+64 p.; Lăcustele, Brașov, Editura Ciurcu, 1897; Die steinerne Bank an der Burg und Das Zimmer ohne Thür, Kronstadt, [1899]; Warum, Brașov, 1900; Gedichte, Kronstadt, 1902, 78 p.; Plevna, Brașov, Tip. Alexi, 1902, 136 p.; Apă rece, Brassó, Editura Ciurcu, 1903, 27 p.; Bicicleta la mahala, Brassó, Editura Ciurcu, 1903, 67 p.; împleteşte-despleteşte, Brașov, Editura Ciurcu, 1903; Nici minte, nici noroc, Brassó, 1903, 35 p.; Otilia sa, Brassó, Editura Ciurcu, 1903, 27 p. (localizată de Theochar Alexi); Pur şi simplu, Brassó, Editura Librăriei Ciurcu, 1903, 35 p.; Săricica, Brassó, 1903, 36 p.; Slavă Domnului, masa e pusă (localizată de Theochar Alexi), Brassó, 1903, 26 p.; Tot găina cîntă, Brassó, Editura Ciurcu, 1903, 38 p.; Viţelul de aur, Brassó, Editura Librăriei Ciurcu, 1903, 101 p.; Ah, sermana vreme vechie, Brassó, Editura Ciurcu, 1904, 15 p.; Cartea veteranului Stan Pârjol, Brassó, 1906, 15 p.; în preajma expoziţii. Amintiri reîmprospătate. Domnul Tudor, Cuza Vodă, Brașov, Ciurcu, 1906, 84 p.; Salon fără pat, Brassó, 1908, 16 p.; [Poezii], în Poeţii şi prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), București, 1936, p. 193-198 şi în Transilvania în poezia românească, București, 1943, p. 35-37; traduceri: Aug. von Kotzebue, Zăpăciţii, Brașov, Editura Ciurcu.

Referinţe: Petra-Petrescu, N., Recensiune literară, în Observatoriul, Sibiu, I, 1878, p. 87; Gross, J, Kronstädter Drucke, 1535-1886, Kronstadt, 1886, poziţiile 657, 732, 742, 1055, 1074, 1082, 1110, 1112, 1598; Bogdan-Duică, G., Revista literară, în Gazeta de Transilvania, LI, 1888, p. 68, 86; Idem, Romanele d-lui Alexi, în Gazeta de Transilvania, LI, 1888, p. 92; Negruzzi, I.C., Theochar Alexi,"Parnasul român", Brașov, 1892, în  Analele Academiei Române, partea administrativă, t. XV, p. 1892-1893; Diaconovici, Enciclopedia, volumul I, p. 105; Rosetti D. R., Dicţionarul contimporanilor din România, București, 1898, p. 9; [Necrolog], în Gazeta de Transilvania, nr. 223, 10 (23), oct. 1907, p. 2; 11 (24) oct. 1907, p. 4 [este consemnata ca dată a morţii 22 oct. 1907, fiind îngropat două zile mai târziu]; Adamescu, Dicţionarul, p. 1488; Minerva, p. 45; Theochar Alexi, [Scrisori către I. Negruzzi, 1877-1886], în I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, București, Junimea, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1932,  volumul III, p. 73-83 ; Băjenaru, Gr., Un plagiat ardelenesc după romanul "Ciocoii vechi şi noi" al lui N. Filimon, București, Socec, 1932; Predescu, Enciclopedia, p. 24; Ciorănescu Al., Teatrul românesc în versuri şi izvoarele lui, București, 1943, p. 105-106; Mărcuş, Şt., Thalia română. Contribuţii la istoricul teatrului românesc din Ardeal, Banat şi părţile ungurene, Timişoara, 1945, p. 124-126, 229-236; Cuza, C., Despre opera unui autor dramatic uitat – Theochar Alexi, în Luceafărul de ziuă, nr. 3, 1956, p. 143-149 ; Seche, Schiţă, volumul I, p. 39; Stănescu, Heinz, Zur Entwiklung der rumäniendeutschen Literaturgeschichte und Kritik, în Forschungen zur Volks-und Landeskunde,  București, 9, nr. 2, 1966, p. 104; Idem, Antologia în limba germană alcătuită de Theochar Alexi (1877), în Revista de istorie şi teorie literară, XVI, 1967, p. 3; Faiter, Ion, O revistă a luptei pentru unitatea naţională, în Tomis, nr. 11, 1968; Stănescu, Heinz, Theochar Alexi Aus seinem Leben und Werk, în Forschungen zur Volks-und Landeskunde, București, 13, nr. 2, 1970, p. 76-87; Ilie Moruș, Cărturari brașoveni, p. 17 (cu bibliografie); Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, p. 31-32 (cu bibliografie); Balacciu, J., Chiriacescu, Rodica, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, București, Editura Albatros, 1978, p. 56; Rusu, Dicţionarul, în Brașovul Literar și Artistic, II, 1980, p. 52; Bibliografia Românească Modernă, volumul I, p. 74-77; Oltean, V., Suflete uitate. Theochar Alexi (1843-1907), în Primăria Brașov, nr. 1, 1-15 iul. 1993, p. 3; Hangiu, I., DPLR 1790-1990, Editura II, p. 307, 339; Nazare, Daniel, Publicaţii periodice româneşti braşovene (1837-1990), Brașov, 1998, p. 23, 26; Şindrilaru, Florin, O antologie pătimaşă: Parnasul român de Theochar Alexi, în Astra, an 2, nr. 10, septembrie 2007, p. 10.

Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.