Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume


ALBELIUS Simon


Înapoi

ALBELIUS, Simon (n. 26 mart. 1593, Brașov - m. 19 iul. 1654, Brașov), preot, pedagog, cronicar. A fost unicul fiu din cei opt copii ai preotului Marcus Albelius din Râşnov. Dintr-un document reiese faptul că în 1609 era înscris ca al şaptelea elev al clasei terminale a gimnaziului evanghelic din Brașov. Se înscrie apoi la Universitatea din Wittenberg, unde a studiat doi ani, iar în 1615 se întoarce la Brașov. Tot acum îşi începe cariera didactică, mai întâi ca profesor, pentru ca, în acelaşi an, să fie numit rector al gimnaziului evanghelic, funcţie pe care a deţinut-o până în 4 apr. 1619. De la această dată devine preot la Biserica Neagră, unde slujeşte până la moarte. În anii 1621, 1622, 1627, 1628, 1631, 1632, 1635, 1636, 1638, 1639 şi 1641-1650 a fost decan al Capitlului Ţării Bârsei, iar în anii 1627, 1647 şi 1652 a candidat pentru demnitatea de superintendent sau episcop al bisericii evanghelice. Paradoxal, îl pasionează şi chimia, organizându-şi chiar un laborator în casa parohială, care a funcţionat mult timp după moartea lui. Preocupările sale pedagogice s-au concretizat mai ales prin editarea la Brașov, în 1638, a uneia din lucrările lui Comenius, Janua linguarum, căreia îi scrie şi prefaţa. Este de remarcat că ediţia braşoveană a apărut la doar şapte ani de la publicarea ei de către Comenius, lucrarea fondatorului didacticii şi pedagogiei moderne fiind tradusă în numeroase alte limbi. Simon Albelius este şi autorul unei cronici istorice, ce relatează evenimentele din Transilvania, începând cu anul 1590, lucrare rămasă în manuscris, utilizată de Marcus Fronius* şi pierdută apoi. Renumit predicator şi bun administrator al averilor bisericii evanghelice, Simon Albelius, menţionat în izvoarele latine ca „pastor Coronensis, capituli Barcensis decanus’’, câştigă de-a lungul vieţii respectul concetăţenilor contemporani cu el, numele său fiind cunoscut şi apreciat şi peste graniţele Transilvaniei. Se bucură de aceeaşi consideraţie şi după moarte, trupul său găsindu-şi odihna veşnică în cripta prim-preoţilor, aflată în partea de răsărit a Bisericii Negre, sub altar, loc unde i se făceau, mulţi ani după aceea, slujbe de pomenire. Piatra de mormânt, sub lespedea căreia a fost îngropat şi Marcus Fronius*, câteva decenii mai târziu, conţine o inscripţie ce se referă în primele sale rânduri la Simon Albelius. Lespedea este împodobită cu o sculptură ce îl reprezintă cu mare probabilitate pe Simon Albelius, iar chipul său este străjuit de două steme, care se pare că i-au aparţinut. Fiica sa cea mică, Barbara, a fost căsătorită cu tatăl lui Marcus Fronius*. După moartea lui Simon Albelius, neamul Albelius s-a stins pe linie masculină.

Opera: Dissertatio de iride halone virgis et paraselinis, Wittebergae, 1615; Joh. Amos Commenii Janua linguarum reserata cura Sim. Albelii, Coronae [Brașov], 1638, 274 p. [în prefaţă Simon Albelius subliniază importanţa limbii latine şi necesitatea învăţării ei; titlul ediţiei din 1638 apare în lexiconul lui J. Trausch completat de cuvintele „reserata cura’’, iar în lexiconul lui J. Szinnyei şi în lucrarea Monicăi Tatuşescu, Tipărituri româneşti (1539-1750) existente la Brașov, Brașov, 1980, p. 38, este întregit de cuvintele „reserata aurea’’; în 1658 apare la Brașov a zecea ediţie a acestei lucrări]; Literae de reformatione Ecclesiae Coronensis, 1647 [a fost tipărită postum în Historia Ecclesiae reformatae in Hungaria et Trans., 1728, p. 693-696 şi în Trausch, J., Beiträge und Aktenstücke zur Reformations-Geschichte von Kronstadt, 1865, p. 68-71]; Simon Albelius a lăsat în manuscris o cronică cu titlul Geschichte der Begebenheiten in Siebenbürgen etwa vom Jahre 1590 angefangen.

Referinţe: Dück, J., Geschichte des Kronstädter Gymnasiums, Kronstadt, 1845, p. 51; Trausch, Schriftsteller, volumul I, p. 15-17 [cu detalii despre tipăriturile sale]; Gross, J., Kronstädter Drucke, 1535-1886, Kronstadt, 1886, poziţia 10; Herrmann, Fr. şi Gusbeth, Ch., Die Grabdenksteine in der Westhalle der evangelischen Stadtpfarkirche in Kronstadt, în Programm des evangelischen Gymnasiums A.B. zu Kronstadt….1885/1886, Kronstadt, 1886, p. 15; Szinnyei, Magyar, volumul I, p. 104 [sînt citate Egyetemes M. Encycl.; Szabó K., Régi M. Könyvtár; II]; Diaconovici, Enciclopedia, volumul I, p. 82; Schuller, Schriftsteller, volumul IV, p. 2; Quellen, volumul 5, 6, 7 [indice; numele său apare menţionat în izvoare latine şi germane]; Fabritius, W., Medici braşoveni popularizatori ai cunoştinţelor medicale şi igienice în secolul XVII, în Chipuri şi momente din istoria educaţiei sanitare, București, 1964, p. 268; Ilie Moruş (coord.), Cărturari braşoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Braşov, 1972., p. 15 [cu bibliografie; data naşterii este consemnată la 1 sept. 1593]; Rusu, Dicţionarul, în Brașovul Literar și Artistic, II, 1980, p. 52; Hienz, Schriftsteller, volumul V, p. 12 [citează următoarele lucrări: Groß, Julius, Drei Briefe an S.A. in Kronstadt, în Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt, 8, 1885, 1-3 şi 13-15; Sebestyén, Joseph v. Köpecz, Die Wappendenkmäler der evang. Stadtpfarrkirche A.B. in Kronstadt, în Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, Kronstadt, 1, 1925, 161]; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, Achter Band, Heft 2, Annales ecclesiastici 1556 (1531)-1706 (1763), bearbeitet von Julius Gross, durchgesehen und ergänzt von Gernot Nussbächer, herausgegeben von Elisabeta Marin, Braşov, Editura Aldus, 2002, p. 187, 204-208, 211-212, 262, 264, 266, 303, 306, 310—312, 314, 316-318, 320, 323, 329, 331, 334, 336, 341-342, 348-350.

Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.