Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume


ADLER Leopold (Lipot)


Înapoi

ADLER Leopold (Lipot) (n. 12 iul. 1848 la Nusle, lângă Praga - m. 8 mai 1924, Brașov), fotograf. Născut în familia unui fabricant evreu din Cehia de astăzi, s-a stabilit la Brașov în anii ’70 (după Kurt Hochstuhl, în anul 1872, după E. Bădescu în 1875). În 1873 îl găsim angajat în atelierul lui Karl Bömches, iar din 1875 îşi deschide propriul studio fotografic, unde îi aduce pe la sfârşitul anilor ’70 pe colaboratorii săi Josef Schuller senior (n. 9 sept. 1850, Reghin, jud. Mureş – m. 12 feb. 1918, Brașov) şi J. S. junior (1874-1956). Din 1900 până la sfârşitul lui 1909 Schuller senior conduce atelierul lui Adler împreună cu fiul său. Când au preluat studioul, ei au preluat şi plăcile fotografice, ale căror copii, conform unei practici cunoscute atunci, le vindeau sub numele lui Adler. Din 1909 până în 1915, Leopold Adler preia din nou atelierul. Apogeul carierei lui Leopold Adler este între 1909-1914, perioadă în care poate fi considerat cel mai bun fotograf braşovean (Konrad Klein), iar atelierul său unul dintre cele mai renumite. Din multitudinea fotografiilor realizate merită să fie amintite cele ale oraşului Brașov şi ale satelor din Ţara Bârsei, care conţin portrete, peisaje, monumente de arhitectură, costume populare. Fotografiază, de asemenea, monumente istorice din Transilvania (biserica din Densuş, catedrala metropolitană din Blaj etc.), clădiri ale unor instituţii publice (în special gări), mineri, ciobani etc., surprinşi în costumele specifice şi, nu în ultimul rând, autentice şatre ţigăneşti. Imortalizează o serie de evenimente istorice cărora le-a fost martor (adunarea generală a Astrei de la Şimleu, ţinută în 1909, inaugurarea monumentului eroilor războiului Independenţei României din Moineşti, județul Bacău, lăsarea la vatră a soldaţilor români din armata austro-ungară, întruniri electorale etc.). O perioadă a fost fotograf şi la Sălişte şi Orăştie, unde a surprins imagini şi din aceste locuri. Cele mai multe din fotografiile sale se păstrează în colecţii particulare, iar o parte din cele cu valoare documentară se află la Biblioteca Academiei Române. Fotografiile sale, mărturii ale unui trecut bogat şi plin de semnificaţii, dau culoare şi un parfum specific textelor din unele monografii consacrate oraşului de sub Tâmpa. Pe de altă parte Leopold Adler s-a implicat în activitatea comunităţii evreieşti braşovene, fiind un timp administratorul acesteia. A murit la vârsta de 76 de ani, în urma unei îndelungate suferinţe, fiind îngropat în cimitirul comunităţii israelite neologe. Fraţii săi (Moritz, Alfred şi Aladár) au lucrat, de asemenea, în Transilvania ca fotografi. Leopold Adler a colaborat cu ei scurt timp, câţiva ani în Brașov. Fiind căsătorit din anul 1870 cu Caroline Muschalek, sora unui meşter fotograf din Brașov, este foarte posibil ca o serie de fotografii şi clişee aparţinând lui Leopold Adler să se regăsească în colecţia Muschalek.

Opera (selectiv): Kronstadt-Panorama von Schloßberg (mit Originalfotos, 7 teilig), Kronstadt, 1882; Jekelius, E., în Das Burzenland, III/1 şi IV/1, Kronstadt, 1928; Zillich, H., Kronstadt, Innsbruck, 1982 [cuprinde 26 de fotografii executate de Leopold Adler, apărute şi în monografii ale Brașov-ului, publicate în limba germană, în perioada interbelică; ele surprind cele mai importante monumente istorice ale oraşului, unele dintre ele astăzi dispărute]; [Fotografii de Leopold Adler], în Magazin Istoric, nr. 7, iul. 1984, p. 32-33; Şcheii Brașov şi Castelul Bran, fotografii realizate de Leopold Adler aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei R.S.R., în Magazin Istoric, nr. 8, aug. 1985, p. 32-33; Noul călăuz al străinului prin Braşov şi regiunea dimprejur, precum şi prin băile transilvane Zizin, Előpatak, Malnaş, Tuşnad, Covasna şi Borsec, cu un plan nou al oraşului, un prospect general al Braşovului şi numeroase ilustraţii, ediţia a doua, editori Nicolae Pepene şi Bogdan-Florin Popovici, Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, Editura Suvenir, 2014, colecţia Biblioteca istorică a Braşovului, 134 p. + fotografii [faţă de prima ediţie, ilustraţia a fost completată cu imagini de fotografi celebri ai Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Leopold Adler şi Carl Muschalek]

Referinţe: [Anunţ mortuar], în Gazeta de Transilvania, 9 mai 1924, p. 4; [Anunţ mortuar], în Kronstadter Zeitung, 9 mai 1924; Brassoi Lapok, 8 mai 1924: Lexikon, p. 16-17, 445 (cu portretul fotografului); Manaţe, Carmen, Fiul, Sami, Oprea, Viorica, Comunitatea evreilor din Braşov. Secolele XIX-XX, Braşov, Editura Transilvania Expres, 2007, p. 89; Pestrea Suciu, Steluţa, Străzi, case, oameni..., în Gazeta de Transilvania, an 170, nr. 5549, 25 octombrie 2008, p. 3; Eadem, Străzi, case, oameni din Braşov, Braşov, Editura Foton, 2011, p. 217; Kurt Hochstuhl, Leopold Adler, pe site-ul Landesarchiv Baden-Württember, mai 2011, accesat 13 ianuarie 2016; Bădescu, Emanuel, Leopold Adler, fotograful existenţei româneşti în Ardeal, în Astra, s.n., nr. 1-4/2014, p. 34-47.

Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.