Caută în baza de date cu peste 300.000 de volume


ABRAHAMI Johann


Înapoi

ABRAHAMI, Johann (n. cca. 1670, sat Toarcla, com. Cincu, jud. Brașov - m. iun. 1705, com. Bruiu, jud. Sibiu), preot. Locul naşterii sale a fost considerat de J. Trausch* satul Prejmer, jud. Brașov, însă Ernst Wagner, într-o lucrare recentă, crede că era originar din Toarcla, opinie acceptată şi de istoricul Gernot Nussbächer*. A doua variantă este mai plauzibilă, întrucât tatăl său a fost preot la Toarcla (1664-1681) şi Şoarş (1681-1704), fiind şi decan al Capitlului Cincu Mare, județul Brașov. Şi-a botezat fiul cu acelaşi nume cu al său şi l-a îndrumat să studieze la gimnaziul evanghelic din Brașov, unde îl găsim înmatriculat la 1683. În documentul şcolar elevul era considerat originar din Şoarş, atunci locul parohiei tatălui său şi unde tânărul învăţăcel locuia împreună cu familia, cel puţin în perioada vacanţelor şcolare. O tipăritură apărută în 1687 la Brașov menţionează numele lui în legătură cu o disertaţie susţinută în 18 decembrie 1687, la finalizarea studiilor („abitur”), lucrarea fiind prezentată sub conducerea lui Valentin Greissing*, rectorul gimnaziului evanghelic din Brașov. Pe foaia de titlu a acesteia apare pe lângă numele său şi supranumele „Prasmariensis”, ceea ce constituie un indiciu cu privire la locul naşterii sale, care putea fi atât Toarcla (în germană Tartlen), dar şi Prejmerul (în germană Tartlau), cele două localităţi având acelaşi nume în limba latină (Prasmariensis). Cert este că la 17 februarie 1688, la exact două luni de la susţinerea disertaţiei, Johann Abrahami apare în matricola Universitații din Wittenberg, fiind înscris la teologie. În prestigiosul centru cultural european şi-a publicat două lucrări teologice în limba latină, scrieri în care este consemnată pe pagina de titlu, pe lângă obârşia sa ardeleană şi localitatea de provenienţă („Abrahami Johann Prasmariensis-Transylv.’’). Reîntors în Ardeal a fost probabil o scurtă perioadă rector al şcolii din Biertan, iar din 1691 a fost hirotonisit predicator la Agnita, județul Sibiu. Din 1694 a fost ales preot în satul Vărd, comuna Chirpăr, acelaşi judeţ, mutându-se din 1697 la biserica din comuna Bruiu, județul Sibiu, localitate unde slujeşte până la moarte. Chiar în anul stingerii sale din viaţă matricola gimnaziului evanghelic braşovean, păstrată la Biserica Neagră (I E 144, p. 191), primeşte în dreptul numelui său o completare, care îi rezumă viaţa. Într-o transcriere completă, făcută de istoricul Gernot Nussbächer, aceasta are următorul cuprins: „Anno 1683 Johannes Abrahami Sarosiensis P.S. [Martin Ziegler, 1705] ex Rectore Birthalbino Diaconus Agnethensis, ex isto Anno 1694 Pastor Werthiensis factus est, unde Brullinum translatus est, diemque ibidem obiit“, cea ce în traducere ar însemna „Înmatriculat în anul 1683 Johann Abrahami din Şoarş, fost rector la Biertan, predicator la Agnita, a fost făcut din 1694 preot la Vărd, de unde a fost transferat la Bruiu şi murind în acelaşi loc”.

Opera: In B. D. Leonh. Hutteri Compendium Locorum Theologicorum Disputatio Exegetico-Polemica Eaque Preliminaris Altera, de Theologia Prolegomenis, Coronae, Typis Michaelis Herrmanni,, 1687, [8] p.; De Suscriptoribus, ex Historia ecclesiastica, Wittenberg, 13 oct. 1688, 20 p.; Aeternam praedestinationis Oeconomiam ex Eph. I, 4., Wittenberg, 1 mart. 1689, 18 p. [această lucrare a fost dedicată magistrului Markus Fronius*].

Referinţe: Trausch, Schriftsteller, vol. I, p. 1; Gross, J., Kronstädter Drucke 1535-1886, Kronstadt, 1886, p. 19, poziţia 106; Szinnyei, Magyar, vol. I, p. 25 [citează lucrarea lui Alexius Horányi, Nova Memoria]; Tatuşescu, Monica, Tipărituri româneşti (1539-1750) existente la Brașov, catalog, Brașov, 1980, p. 85, poziţia 128 [este descrisă complet disertaţia susţinută la gimnaziul evanghelic braşovean]; Wagner, Ernst, Die Pfarrer und Lehrer der evangelischen Kirche in Siebenbürgen, Köln, Weimar, Wien, 1998, p. 130, nr. 1166; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, Achter Band, Heft 2, Annales ecclesiastici 1556 (1531)-1706 (1763), bearbeitet von Julius Gross, durchgesehen und ergänzt von Gernot Nussbächer, herausgegeben von Elisabeta Marin, Braşov, Editura Aldus, 2002, p. 441.

Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.